Pentru Axel Munthe, sfinxul de granit rosu pe care visa sa-l aduca la San Michele era o obsesie. Dar era doar o obsesie de colectionar? " Un om poate suporta mult, cat timp se poate suporta pe el insusi...Cand am incetat a mai dormi, am scris aceasta carte." isi explica el in prima prefata, " Cartea de la San Michele".
Si e foarte posibil ca o stare vulnerabila sa lamureasca pasiunea pentru un sfinx egiptean, gasit in cele din urma, dupa multe cautari, in vechea vila a lui Nero... Un sfinx rosu, de culoarea crepusculului.. Simboliza el linistea ravnita de un om obosit de celebritatea Parisului si a Romei?
Capri e un oras maritim. La cateva sute de metri deasupra, pe un platou inverzit, Anacapri duce viata oraselelor provinciale de la munte. ...
(Aici si-a cladit Axel Munthe casa), pe resturile unei vile romane, deschisa soarelui si vantului, populate treptat cu zei de marmura si imparati de bronz, adunati dintre sfarmaturi.
Un vant subtire taia ca un diamant linistea. Se temuse oare de moarte scandinavul de la San Michele? De aceea a fugit in acest refugiu alb de la intrarea in Anacapri?
Cauta tihna unei naturi patriarhale? Caci Anacapri pare, intr-adevar seara, sa existe din sunetele clopotelor sale, iar andantele valurilor marii ii suna, dupa propria-i marturisire, mai frumos decat miscarea lenta din "Simfonia a noua" de Beethoven.
Sau dorea o notorietate ciudata? Cel ce refuzase medalia Messina, dupa ce isi riscase viata in orasul zguduit de cutremure, nu mai avea nevoie, totusi de notorietate. Sau poate singuratatea absoluta? Nu, nici ea (..). Acest om din nord se temuse din copilarie de intuneric si de noapte. Amenintat sa isi piarda vederea, el vroia, poate, sa uite ce il astepta, ceea ce nu cunoscuse inca si de aceea va fi venit pe aceasta insula, sa respire aerul ei iodat, sa se sature de lumina, langa sfincsi egipteni inundati de soare...
Cati se suporta, insa, prea usor pe ei insisi? ...
@fragment din cartea "Drumuri prin memorie", Octavian Paler, editura Polirom