“Să nu râzi, să nu plângi, nici să admiri, ci să înțelegi” Spinoza
Se spune ca fiecare persoana este atrasa in mod irezistibil de un loc anume, geographic vorbind. Un loc, in care se simte cel mai bine, in care se linisteste si isi gaseste echilibrul. Un loc in care gandurile inceteaza, insa in acelasi timp totul prinde sens. De aceea, unii dintre noi sunt atrasi irezistibil de munte si paduri racoroase, iar altii ar sta ore in sir privind valurile oceanului. Unii cred ca au noroc sa se nasca, chiar si georgrafic in locul potrivit, altii cauta, pana cand intr-o zi gasesc acel loc unic.
Din pacate, am aflat acest lucru mult mai tarziu, citind cartile autoareai sud africane, Nadine Gordimer. Insa mi-am explicat atunci, senzatia unica pe care am trait-o in Egipt, pe o caldura sufocanta. Tocmai descoperisem mormantul marelui Thutmosis al III, un personaj nu foarte popular printre turisti, care viziteaza in principal mormantului celebrului Tutankamon. Ei bine, mult mai importat decat chiar Ramses al II lea, egiptologii il considera pe Thutmosis III, cel mai mare faraon al Egiptului, un mare o om de stat, un mare strateg care nu a pierdut niciodata nici o batalie si a luptat permanent pentru prosperitatea Egiptului.
Coborand treptele de la mormantul 34, situat cel mai sus in Valea Regilor, m-am asezat o clipa pe trepte. Nu mai era nimeni, in preajma, nici un turist, nici cea mai mica adiere, nici cel mai mic zgomot, doar o caldura toropitoare, pe care nu o simteam ( am vazut in poze mai tarziu, cat eram de transpirata). Acea liniste m-a cucerit. Imi amintesc de fiecare data, senzatia aceea, auzeam linistea.
“Acesta e sunetul eternitatii” e singurul gand pe care l-am avut.
